PENTRU AVVA ISAIA

l) Zis-a avva Isaia : nimic nu foloseste pe noul incepator asa de mult ca ocara. Ca precum este pomul, care se uda in toate zilele, asa este noul incepator, care se ocaraste si sufera.

2) Zicea iarasi catre cei ce incep bine si se supun sfintilor parinti : vopseaua cea dintai nu iese, precum se intampla la porfira. Si dupa cum ramurile cele tinere se intorc si se pleaca lesne, asa fac si noii incepatori, fiind intru supunere.

3) Zis-a iarasi : noul incepator, mutandu-se din manastire in manastire, este asemenea unui dobitoc, care se trage de capastru aici si acolo.

4) Zis-a iarasi : facandu-se masa si fratii mancand in biserica si vorbind unii cu altii, preotii Pelusiului mustrandu-i pe ei le-a zis : taceti fratilor, caci eu stiu un frate care mananca cu noi si bea pahare ca si noi si rugaciunea lui se suie inaintea lui Dumnezeu ca focul.

5) Se povesteste pentru avva Isaia ca a luat oarecand o varga si s-a dus la arie si a zis lucratorului : da-mi grau ! Si lucratorul i-a zis : au doara si tu ai secerat, avvo ? Zis-a cuviosul : nu ! Si i-a zis lucratorul : cum dar voiesti sa iei grau, daca nu ai secerat ? Si i-a zis lui batranul : si daca nu va secera cineva, nu ia plata ? Zis-a lucratorul : nu ! Si asa s-a dus batranul. Iar fratii vazand ce a facut, i-au pus lui metanie, rugandu-l sa le spuna pentru ce a facut aceasta. Raspuns-a lor batranul : spre pilda am facut aceasta, ca de nu va lucra cineva, nu ia plata de la Dumnezeu.

6) Acelasi avva Isaia a chemat pe unul din frati si i-a spalat picioarele si a pus o mana de linte in oala. Si dupa ce s-a infierbantat, a dat-o in laturi. Si a zis lui fratele : nu este fiarta indeajuns, avvo. Si i-a raspuns lui cuviosul : nu-ti este indeajuns ca macar a vazut focul ? Si aceasta este mare mangaiere.

7) Zis-a iarasi : de va voi Dumnezeu sa miluiasca pe vreun suflet, iar el se semeteste si nu sufere, ci isi face voia sa, il sloboade pe el sa patimeasca cele ce nu voieste, ca asa sa-L caute pe El.

8) Zis-a iarasi : de va voi cineva sa rasplateasca rau pentu rau, poate si numai cu amenintarea sa vateme constiinta fratelui.

9) Acelasi avva Isaia a fost intrebat ce este iubirea de argint ? Iar el a raspuns : a nu crede lui Dumnezeu ca poarta grija de tine, a te deznadajdui de fagaduintele lui Dumnezeu si a iubi peste masura ca sa te intinzi cu avutiile.

PENTRU AVVA ILIE

1) Zis-a avva Ilie : eu de trei lucruri ma tem : cand va vrea sa iasa sufletul meu din trup, cand voi vrea sa intampin pe Dumnezeu si cand va fi sa iasa hotarire asupra mea.

2) Ziceau batranii catre avva Ilie din Egipt, pentru avva Agathon, ca bun avva este. Si a zis lor batranul : dupa neamul si randul de oameni in care traieste, este bun ! Si i-au zis lui : dar dupa cei vechi, cum ? Si raspunzand batranul, le-a zis lor : am zis voua, ca dupa neamul si randul de oameni in care traieste, este bun; iar dupa cei vechi, am vazut un om in Schit, care putea sa faca sa stea soarele pe cer, precum a facut si Iosum al lui Navi. Si acestea auzind ei, s-au spaimantat si au proslavit pe Dumnezeu.

3) Zis-a avva Ilie al Diaconiei : ce poate pacatul, unde este pocainta si ce foloseste dragostea unde este mandria ?

4) Zis-a avva Ilie : am vazut pe un oarecare luand o tivga cu vin sub subtioara sa si ca sa rusinez pe draci, ca era nalucire, am zis fratelui : ajuta-ma si-mi ridica aceasta ! Si ridicand rasa lui, s-a aflat ca nu avea nimic. Iar aceasta am spus-o, ca macar cu ochii de veti vedea, sau veti auzi, sa nu primiti ! Ci mai vartos paziti gandurile si cugetele, stiind ca dracii le pun pe acestea in minte ca sa spurce sufletul, sa socoteasca cele nefolositoare si ca sa traga mintea de la indeletnicirea cu cele bune, caindu-se de pacatele sale si rugandu-se lui Dumnezeu.

5) Zis-a iarasi : oamenii au mintea sau la pacate, sau la Iisus sau la oameni.

6) Zis-a iarasi : de nu va canta mintea impreuna cu trupul, in zadar este osteneala. Ca de iubeste cineva necazul, mai pe urma se face lui spre bucurie si odihna.

7) Zis-a iarasi : un batran a ramas intr-o capiste si au venit dracii, zicandu-i lui : du-te din locul nostru ! Iar batranul a zis : voi nu aveti loc. Si au inceput dracii sa-i risipeasca cu totul smicelele lui de finic. Iar batranul sta adunandu-le pe ele. Mai pe urma dracul apucandu-l de mana, il tragea afara. Dar ajungand batranul la usa, cu cealalta mana tinea usa strigand : Iisuse, ajuta-mi ! Si indata a fugit dracul. Si batranul a inceput a plange. Iar Domnul a zis lui : de ce plangi ? Si a raspuns batranul : fiindca dracii indraznesc sd apuce pe om si sa-l necajeasca. Si i-a zis lui : tu te-ai lenevit; caci cand M-ai cautat, ai vazut cum M-am aratat tie ! Acestea le zic, caci este trebuinta de multa osteneala si de nu se va osteni cineva, nu poate sd aiba pe Dumnezeu cu sine, caci El pentru noi S-a rastignit.

8) Un frate s-a dus la avva Ilie sihastrul in chinovia pesterii lui avva Sava si i-a zis lui : avvo, spune-mi un cuvant ! Iar batranul a zis fratelui : in zilele parintior nostri erau iubite aceste trei fapte bune : neaverea, blandetea si infranarea. Iar acum stapaneste intre monahi : lacomia de avere, imbuibarea pantecelui si obraznicia. Oricare voiesti din acestea, tine !

PENTRU AVVA IRACLIE

1) Un frate, fiind suparat de razboiul ispitelor, a vestit lui avva Iraclie. Si acesta intarindu-l, i-a zis : un batran oarecare avea un ucenic foarte ascultator de multi ani. Dar odata sculandu-se razboi asupra lui, a facut metanie batranului, zicind : lasa-ma sa sed singur. Si i-a zis lui batranul : cauta loc si-ti voi face chilie ! Si mergand el ca la o azvarlitura de piatra, a aflat loc. Si mergand amandoi, au facut chilie. Si a zis fratelui : orice iti voi zice, aceasta fa : cand flamanzesti, mananca; cand insetezi, bea; cand iti este somn, dormi ! Si numai din chilia ta sa nu iesi pana sambata; atunci vino aproape de mine. Si s-a intors batranul la chilia sa. Iar fratele a facut cele doua zile dupa porunca, dar a treia zi trandavindu-se, a zis : ce mi-a facut mie batranul acesta, ca sa nu fac rugaciuni ? Si sculandu-se a cantat psalmi multi si dupa ce a apus soarele a mancat. Si sculandu-se s-a dus sa se culce pe rogojina sa : si a vazut un arap sezand si scrasnind cu dintii asupra lui, si alergand cu multa frica a venit la batranul si batand in usa, a zis : avvo, miluieste-ma si-mi deschide degraba ! Iar batranul cunoscand ca nu a pazit cuvantul lui, nu i-a deschis pana dimineata. Si deschizandu-i dimineata, l-a aflat pe el afara. Cucerindu-se si milostivindu-se l-a bagat inlauntru. Atunci a zis fratele : rogu-ma, tie, parinte; un arap negru am vazut pe rogojina mea, cand m-am dus sa ma culc. Iar batranul a zis : aceasta ai patimit, caci nu ai pazit cuvantul meu. Atunci dandu-i lui o randuiala a pravilei, dupa putere, l-a slobozit si incet-incet s-a facut calugar iscusit.