|
INCEPUTUL SLOVEI L
PENTRU AVVA LUCHIE
1 ) Au venit odata la avva Luchie cel din Ennat niste calugari, ce se zic
evhite, adica rugatori. Si i-a intrebat pe ei batranul : care e lucrul
mainilor voastre ? Iar ei au zis : noi nu pipaim lucrul cu mainile, ci precum
zice apostolul, neincetat ne rugam ( +1 ). Si a zis batranul : nu mancati ?
Si au zis : da, maticam. Si le-a zis lor : apoi cand mancati, cine se roaga
pentru voi ? Iarasi le-a zis lor : nu dormiti ? Si au zis : da, dormim. Si a
zis batranul : apoi cand dormiti, cine se roaga pentru voi ? Si nu au gasit
sa-i raspunda la aceasta. Si le-a zis lor : iertati-ma, iata nu faceti cum
ziceti. Iar eu va arat voua, ca lucrand lucrul cu mainile mele, neincetat ma
rog. Sed cu ajutorul lui Dumnezeu, muindu-mi putinele smicele ale mele, si
impletindu-le funie, zic : miluieste-ma, Dumnezeule, dupa marea mila Ta si
dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea ! ( +2 ) Si le-a zis
lor : nu este rugaciune aceasta ? Si au zis ei : este. Si a adaus batranul :
cand petrec toata ziua lucrand si rugandu-ma, fac mai mult sau mai putin
decat saisprezece bani. Si dau dintr-insii la usa doi si ceilalti ii
cheltuiesc la mancare. Si se roaga pentru mine cei ce ia doi bani, cand
mananc sau dorm. Si cu darul lui Dumnezeu se implineste la mine cuvantul
acela ce zice : neincetat va rugati !
( +1 ) Tes. V, 17.
( +2 )Psalm 50.
PENTRU AVVA LOT
1) A venit unui din batrani catre avva Lot, la lunca cea mica ce se cheama a
lui Arsenie si s-a rugat lui pentru o chilie si i-a dat-o. Si era batranul
neputincios si i-a odihnit pe el avva Lot. Si daca venea careva la avva Lot,
il facea de mergea si la batranul cel neputincios. Deci, a inceput a grai lor
cuvinte de-ale lui Origen si se necajea avva Lot, zicand : nu cumva vor
socoti parintii ca si noi suntem asa ? Dar a-l scoate pe dansul din loc, se
temea pentru porunca. Si sculandu-se avva Lot, a venit catre avva Arsenie si
i-a povestit lui despre batran. Si i-a zis lui avva Arsenie : nu-l goni pe
dansul, ci zi-i lui : iata din cele ale lui Dumnezeu, mananca, bea precum voiesti,
numai cuvantul acesta sa nu-l graiesti. Si de va voi, se va indrepta, iar de
nu va voi sa se indrepte sigur, se va indemna sa se duca de acolo, si nu de
la tine se va face pricina. Deci mergand, avva Lot, a facut asa. Si batranul
daca a auzit aceasta, nu voia sa se indrepteze, ci a inceput sa se roage,
zicand : pentru Dumnezeu, trimiteti-ma de aici ca nu mai pot suferi pustia !
Si asa, sculandu-se, a iesit, petrecandu-se cu dragoste.
2) Povestit-a oarecine despre un frate, care cazuse in pacat, ca mergand el
la avva Lot se tulbura intrand si iesind, neputand sa sada. Si i-a zis lui,
avva Lot : ce ai, frate ? Iar el a zis : pacat mare am facut si nu pot sa-l
spun parintilor. I-a zis lui batranul : marturiseste-l mie si eu il voi purta
pe el ! Atunci i-a zis lui : in desfranare am cazut si am jefuit ca sa
dobandesc lucrul. Si i-a zis lui batranul : indrazneste, ca este pocainta !
Du-te si sezi in pestera si posteste douazeci de zile si eu voi purta cu tine
jumatatea pacatului ! Deci, dtipa ce s-au implinit trei saptamani, s-a
incredintat batranul ca a primit Dumnezeu pocainta fratelui. Si a ramas,
supunandu-se batranului pana la moartea lui.
PENTRU AVVA LONGHIN
1) A intrebat odata avva Longhin pe avva Luchie despre trei ganduri, zicand :
voiesc sa ma instrainez. I-a zis lui batranul : de nu-ti vei stapani limba nu
esti strain, oriunde vei merge. Deci si, aici stapaneste-ti limba si esti
strain. I-a zis lui iarasi : voiesc sa postesc ! I-a raspuns lui batranul :
zis-a Isaia proorocul : de vei incovoia ca pe un lant si ca pe un belciug
grumazul tau, nici asa nu se va chema post primit ( + ). Ci mai vartos
stapaneste gandurile tale cele rele. I-a zis lui a treia oara : voiesc sa fug
de oameni. Raspuns-a batranul : de nu vei ispravi aceasta mai intai cu oamenii,
nici deosebi nu poti sa o ispravesti.
( + )Isaia 51, 5.
2) Avva Longhin fiind odata bolnav, zicea intru sine : zaci si mori. Iar
de-mi vei cere sa mananci fara vreme, nici hrana cea de toate zilele nu-ti
voi da.
3) S-a intrebat avva Longhin : care fapta buna este mai mare decat toate,
celelalte ? Si a zis : socotesc ca precum mandria este mai mare decat toate
patimile, incat a putut sa surpe pe unii si din cer, asa si smerita cugetare
este mai mare decat toate faptele bune, pentru ca poate sa scoata pe om din
insasi adancuri, macar de ar fi pacatos ca un drac. Pentru aceea si Domnul
mai inainte de toti fericeste pe cei saraci cu duhul.
4) O femeie avand patima la san, care se cheama carchin, auzind de avva
Longhin, a cautat sa se intalneasca cu dansul. Deci sedea el la semnul al
noalea de la Alexandria. Si cautand femeia, s-a intamplat fericitul acela de
aduna lemne pe langa mare. Si gasindu-l pe el, i-a zis lui : avvo, unde
locuieste avva Longhin, robul lui Dumnezeu ? - nestiind ca el este. Iar el i-a
raspuns : ce voiesti de la inselatorul acela ? Nu te duce la dansul, caci
este amagitor ! Dar ce este ceea ce ai ? Iar femeia, i-a aratat patima si
facand el semnul crucii peste locul acela, a slobozit-o zicand : du-te si
Dumnezeu te va tamadui, caci, Longhin cu nimic nu poate sa te foloseasca !
Deci s-a dus femeia, crezand cuvantul lui si s-a tamaduit indata. Dupa
acestea povestind ea catre oarecare lucrul si semnele batranului spunandu-le,
a priceput ca el este avva Longhin.
5) Altadata iarasi i-au adus lui unii pe un indracit. Iar el zicea catre
dansii : eu n-am ce sa fac. Ci mergeti mai bine la avva Zinon. Apoi cand a
inceput avva Zinon sa goneasca diavolul, a inceput a striga diavolul : acum
socotesti, avvo , ca pentru tine ies ? Iata avva Longhin se roaga acolo
impotriva mea, si temandu-ma de rugaciunile lui ies ca altfel tie nu-ti dam
raspuns.
6) Zis-a avva Longhin catre avva Acachie : femeia atunci cunoaste ca a
zamislit, cand i se va opri sangele. Asadar si sufletul cunoaste ca a primit
Duh Sfant, cand i se vor opri patimile cele rele ce curg jos dintr-insul. Iar
cata vreme petrece intr-insele, cum poate sa se mareasca in desert, ca este
fara patima ? Da sange si ia Duh !
|