|
INCEPUTUL SLOVEI V
PENTRU MARELE VASILIE
Spunea unul din batrani, ca Sfantul Vasilie mergand la o viata de obste, dupa
cuviincioasa invatatura, a zis egumenului : ai vreun frate aici care sa aiba
ascultare ? Iar el a zis lui : toti robii tai sunt si se sarguiesc sa se
mantuiasca, stapane. Iarasi a zis lui : ai cu adevarat vreunul care sa aiba
ascultare ? Iar acela i-a adus lui un frate. Si l-a intrebuintat pe el marele
Vasilie slujitor la masa. Iar dupa ce a gustat, i-a dat lui de s-a spalat. Si
i-a zis sfantul Vasilie : vino sa-ti dau si eu sa te speli ! Iar el a primit,
turnand sfantul apa. Si i-a zis lui : cand voi intra in biserica, vino sa te
fac diacon ! Si dupa ce s-a facut aceasta, l-a facut preot si l-a luat cu
sine la episcopie pentru ascultarea lui.
PENTRU AVVA VISIARION
1) Zicea avva Dula, ucenicul lui avva Visarion: calatorind noi odata pe
tarmurile marii, am insetat. Si am zis lui avva Visarion : avvo, foarte imi
este sete. Si facand rugaiune batranul, mi-a zis : bea din mare. Si s-a
indulcit apa si am baut, dar eu am luat si in vas, nu cumva mai incolo sa-mi
fie sete. Si vazand batranul, mi-a zis : pentru ce ai luat in vas ? I-am zis
lui: iarta-ma, ca nu cumva mai incolo sa insetez. Si a zis batranul :
Dumnezeu aici si pretutindenea Dumnezeu.
2) Altadata avand trebuinta a facut rugaciune si a trecut raul Hrisoroa
pedestru si a mers de cea parte. Iar eu minunandu-ma, am pus metanie lui,
zicand : cum iti simtiai picioarele, cand umblai pe apa ? Si a zis batranul :
pana la glezne simteam apa, iar cealalta era tare.
3) Altadata iarasi mergand noi la un batran, a venit soarele sa apuna. Si
rugandu-se batranul, a zis : ma rog tie, Doamne, sa stea soarele, pana ce voi
ajunge la robul tau ! Si s-a facut asa.
4) Altadata, iarasi am venit la chilia lui si l-am aflat pe el stand la
rugaciune si mainile lui erau intinse spre cer. Si a petrecut patrusprezece
zile, aceasta facand. Si dupa aceea m-a chemat pe mine si mi-a zis : vino
dupa mine ! Si iesind ne-am dus in pustie. Si insetand, am zis : avvo, imi
este sete. Si luand batranul cojocul meu, s-a departat ca o zvarlitura de
piatra si facand rugaciune, mi l-a adus plin de apa. Si umbland, am venit
deasupra unei pesteri. Si intrand inauntru, am aflat un frate sezand si
lucrand funie de cosnite si necautand in sus la noi, nici inchinandu-se, nici
vrand sa ia cuvant cu noi. Si mi-a zis batranul : sa mergem de aici, poate nu
are vestire batranul sa vorbeasca cu noi. Si ne-am dus la Lico, pana ce am
ajuns la avva Ioan si inchinandu-ne lui, am facut rugaciune. Apoi au sezut ei
sa vorbeasca pentru vedenia care a vazut-o el. Si a zis avva Visarion : a
iesit porunca sa se surpe capistile idolilor. Si s-a facut asa si s-au
surpat. Iar cand ne-am intors noi, am venit iarasi la pestera aceea, unde am
vazut pe fratele acela. Si mi-a zis batranul: sa intram la el, nu cumva i-a
vestit Dumnezeu sa vorbeasca cu noi ! Si cum am intrat, l-am aflat pe el
savarsit. Si mi-a zis mie batranul: vino, frate, sa strangem trupul, lui ! Ca
pentru aceasta ne-a trimis Dumnezeu pe noi aici. Si strangandu-l noi, ca sa-l
ingropam, am aflat ca a fost femeie cu firea. Si s-a minunat batranul si a
zis : iata cum si femeile biruiesc pe Satana, iar noi prin cetati petrecem cu
neoranduiala. Si proslavind pe Dumnezeu, pe aparatorul celor ce-L iubesc pe
El, ne-am dus de acolo.
5) A venit odata un indracit la schit si s-a facut rugaciune pentru dansul in
biserica si nu iesea dracul, ca era aspru. Si au zis clericii : ce sa facem
dracului acestuia ? Nimeni nu poate sa-l scoata, fara numai avva Visarion. Si
de il vom ruga pe el pentru aceasta, nici la biserica nu vine. Deci aceasta
sa facem : iata, vine dimineata mai inainte de toti la biserica. Sa facem pe
cel ce patimeste sa sada in locul lui si, cand va intra, sa stam la rugaciune
si sa-i zicem lui : desteapta si pe fratele, avvo ! Si au facut asa. Si
venind batranul dimineata, au statut ei la rugaciune, si i-au zis : desteapta
si pe fratele ! Si ii zice lui : " Scoala-te, iesi afara !" Si
indata a iesit dracul dintr-ansul si s-a vindecat in ceasul acela.
6) Zis-a avva Visarion : patruzeci de zile si nopti am petrecut in maracini,
stand, nici dormind.
7) Un frate gresind, s-a despartit de la biserica de catre preot. Iar avva
Visarion sculandu-se, a iesit impreuna cu el, zicind ca si el este pacatos.
8) Acestasi avva Visarion a zis : patruzeci de ani nu m-am culcat pe coastele
mele, ci sazand, sau stand, dormeam.
9) Acestasi a zis: cand esti in pace si nu ai alta lupta, atunci mai mult te
smereste, ca nu cumva bucurie straina intrand, sa ne laudam si sa fim dati la
razboi. Ca de multe ori Dumnezeu pentru neputintele noastre, nu ne lasa sa
fim dati spre lupta, ca sa nu pierim.
10) Un frate locuind impreuna cu alti frati, a intrebat pe avva Visarion : ce
voi face? I-a zis lui batranul: taci si nu te numara pe tine cu ceilalti.
11) Avva Visarion, murind, zicea ca trebuie sa fie calugarul ca Heruvimii si
Serafimii, tot ochi.
12) Au povestit ucenicii lui avva Visarion pentru viata lui : asa a fost, ca
una din pasarile cele din vazduh sau din pesti, sau din jivinile cele de pe
uscat, fara tulburare si fara grija de casa, nici pofta de vreun loc n-a
stapanit sufletul lui, nici saturare de bucate, nici agonisire de avere, nici
puterea de carti, ci cu totul s-a aratat desavarsit, slobod de patimile
trupului, cu nadejdea celor viitoare hranindu-se si cu intarirea credintei si
sprijinindu-se, rabda ca un rob aici si acolo, in ger si in golatate
petrecand, de vapaia soarelui arzandu-se, fara de acoperemant fiind
totdeauna. Traind prin prapastiile pustiilor, ca un ratacit si prin latimile
cele nelocuite ale nisipurilor de multe ori ca printr-un noian umbland. Iar
de s-ar fi intamplat sa vina la vreun loc, unde isi au calugarii viata cea de
obste, afara de usa sezind, plangea. Si ca unul ce s-ar fi aruncat afara de
mare din vreo spargere de corabie, se vaieta. Apoi, iesind vreunul din frati
de-l gasea sezand ca pe un cersetor din saracii cei din lume jalnic il
intreba, zicand : ce plangi omule? De ai trebuinta de ceva din cele de
nevoie, din cate ne este noua cu putinta, vei lua, numai intra inauntru de
mananca cu noi la masa, ca sa dobandesti mangaiere. Iar el raspunde, ca nu
poate sa ramna sub acoperamant, pana ce nu va afla avutia casei sale zicand
ca a pierdut multa bogatie pentru multe feluri de pricini. Ca si in talhari
de mare am cazut, zicea el, si spargere de corabie am patimit si din neamul
meu cel bun am cazut, necinstit din cinstit facandu-ma. Iar acela, din
cuvintele lui umilindu-se, intrand si luand paine, ii da zicand : ia aceasta,
parinte, iar celelalte : mosie si neam si bogatia care ai zis, ti le va da
Dumnezeu. Iar el inca mai mult jelindu-se, striga zicand : nu stiu, de voi
putea afla cele ce am pierdut. Ci mai multa bucurie imi va fi mie,
primejduindu-ma pururea in fiecare zi spre moarte, neavand odihna de
necazurile mele cele fara numar. Ca mi se cade des umbland, ratacindu-ma sa
savarsesc alergarea mea.
PENTRU AVVA VENIAMIN
1) Se povestea pentru avva Veniamin, ca daca ne-am pogorit de la secere la
schit, ne-au adus nous de la Alexandria, dar, cate un vas de untdelemn lipit
cu ipsos la gura. Si daca a venit iarasi vremea secerisului, orice prisosea,
fratii aduceau la biserica. Iar eu vasul meu nu l-am destupat, ci cu undreaua
gaurindu-l, am gustat putin; si avea inim lea, cum ca mare lucru am facut. Si
daca au adus fratii vasele lor astupate la gura cu ipsos, iar al meu era
gaurit, m-am aflat de rusine, ca si cum as fi curvit.
2) Zis-a avva Veniamin, preotul chiliilor, ca ne-am dus in schit la un batran
si am voit sa-i dam putintel untdelemn. Si ne zice noua : iata unde sade
vasul cel mic, care mi l-ati adus mai inainte cu trei ani; cum l-ati pus, asa
a ramas. Si auzind noi, ne-ain minunat de petrecerea batranului.
3) Acestasi a zis, ca ne-am dus la alt batran si ne-a oprit pe noi la el sa
mancam si punandu-ne noua ulei de rafane ( 1 ), am zis lui : parinte, pune-ne
noua putin ulei mai bun ! Iar el auzind si-a facut cruce, zicand : de este
alt ulei, afara de acesta, nu stiu eu.
( 1 )
Ulei de seminte de ridichi.
4) Avva Veniamin, cand avea sa moara, a zis fiilor sai: acestea faceti si
puteti si va mantuiti. Totdeauna bucurati-va, neincetat va rugati, pentru
toate multumiti !
5) Acestasi a zis: pe calea cea imparateasca sa umblati si milele sa numarati
si sa nu defaimati !
PENTRU AVVA VIARIE
A intrebat oarecine pe avva Viare, zicand : ce sa fac, ca sa ma mantuiesc ? A
raspuns lui batranul: mergi si fa pantecele tai mai mic si lucrarea mainilor
tale putina si nu te tulbura in chilia ta si te vei mantui.
PENTRU AVVA VICTOR
Un frate a venit catre avva Victor, cel ce petrecea intru tacere in lavra
lui, zicand : ce sa fac parinte, pentru ca ma biruieste lenevirea ? Zis-a lui
batranul : aceasta boala, fiule, este sufleteasca. Ca precum celui bolnav de
ochi, din cumplita durere, i se pare ca vede lumina, iar celui sanatos i se
pare ca vede putin, asa si cel slab la suflet, din putintica trandavie se
slaveste, parandu-i ca este mare lenevirea, iar cel sanatos cu sufletul,
intru ispite se bucura mai mult.
|